Garcia Marquez. Povestea unui deicid

Textul impleteste analiza profunda a operei cu fragmente din dialogul pe care Vargas Llosa l-a purtat cu Garcia Marquez, oferindu-le cititorilor ocazia sa asiste la o punere in scena a metaliteraturii. Sub ochii lor se desfasoara intregul travaliu romanesc, de la inceputurile in jurnalism si scrierea primelor povestiri, pana la recurentele culturale si realitatile fictive pe care le produc.

Vreme de optsprezece luni, Garcia Marquez s-a inchis intr-o camaruta, fumand si scriind, scriind si fumand. A batut la masina peste o mie trei sute de file, fara sa punem la socoteala materialele aruncate la cos. Ce a rezultat este un roman ambitios, obsesiv, ca un sarpe care-si musca varful cozii. Lasand deoparte mediul riguros in care a fost conceput, eseul ii invita pe cititori tocmai in camaruta lui Gabriel Garcia Marquez, in intimitatea operei si a vietii unuia dintre cei mai importanti scriitori sud-americani.

"Toti romancierii sunt razvratiti, dar nu toti razvratitii sunt romancieri. De ce? Spre deosebire de ceilalti, romancierul nu stie de ce-i razvratit, ignora radacinile profunde ale discordiei lui cu realitatea: e un razvratit orb. Dementa demonica la care il impinge propria razvratire – sa ia locul lui Dumnezeu, sa refaca realitatea –, caracterul radical pe care aceasta il adopta in sine e manifestarea acelei obscuritati tenace." Mario Vargas Llosa

"Un scriitor nu-si inventeaza temele; le plagiaza din realitatea reala in masura in care ea i le sedimenteaza in spirit, sub forma experientelor cruciale, ca pe niste forte obsesive de care vrea sa se elibereze, scriind. E amuzant sa auzi aceasta afirmatie categorica din gura autorului care, cativa ani mai tarziu, avea sa scrie romanul cel mai plin de imaginatie posibil." Mario Vargas Llosa

"Un eveniment literar. O cercetare vasta, care toaca marunt demonii, istoria, intamplarile care au format proza scriitorului columbian pana la romanul Un veac de singuratate." Javier Garcia Recio

Alte carti aparute la Editura Curtea Veche:

Odiseu si Penelopa

Kathie si hipopotamul