Printesa rosie

„O CARTE IDEALA PENTRU MARELE ECRAN.” Adrienne Young

In Imperiul Chirilian, Analogii sunt detestati. Harurile lor ii ajuta sa controleze lumea din jur, iar asta ii face sa para nefiresti si primejdiosi. Printesa Anastasia Mihailova are un secret: Analogul ei ii permite sa controleze sangele celorlalti. Aceasta putere e un blestem care a osandit-o sa traiasca in captivitate, ascunsa dincolo de zidurile palatului regal.

Lumea Anastasiei se naruie cand tatal ei, imparatul, este ucis. Banuita de acest omor, fata e silita sa fuga pentru a scapa cu viata. Daca doreste sa-si recapete reputatia, trebuie sa-l gaseasca pe adevaratul asasin.

Insa, dincolo de fastul si opulenta oferite de caminul ei, Imperiul Chirilian nu seamana cu ceea ce si-a inchipuit printesa. Tara e plina de coruptie, iar in taina se pune la cale un complot intunecat, care pune in pericol echilibrul lumii, asa cum o cunoaste fata.

Un singur om e indeajuns de abil si de viclean pentru a o ajuta sa dejoace complotul: Ramson Vorbadulce. Desi este un sarlatan calit in lumea faradelegilor chiriliene, s-ar putea ca Ramson sa-si gasească nasul in curajoasa Anastasia.

Fara sa stie, tanarul intra intr-un joc foarte riscant, in care printesa s-ar putea dovedi cea mai primejdioasa piesa.

"O analiza patrunzatoare a consecintelor exploatarii umane si o meditatie pe marginea alegerilor care ne definesc.” - Publishers Weekly

„Zhao exceleaza in scenele de lupta, pe care le zugraveste alertsi in culorii vii. Acestea imprumuta prozei sale o calitate vizuala deosebita, care atrage irezistibil cititorul.”- The New York Times Book Review

Fragment din carte:

"Coborarea parea sa dureze o vesnicie. Torte in suporturi agatate pe pereti luminau calea, iar cu exceptia fosnetului rochiei Anei si a pasilor lui Ramson, scara era cufundata in tacere.

Treptat, Ana distinse un zgomot slab: la inceput , doar un bazait. Pe urma crescu pana ce deveni o bataie ritmica.

In fata lor se intindea un coridor lung si intunecos, prin care bataia aceea ciudata alerga ca o fiinta vie. Masca neagra a lui Ramson stralucea in lumina tortelor. Imbracat in tunica neagra si ascuns in spatele mastii impodobite cu cristale scumpe, arata ca o faptura fantastica a noptii.

Ana ii intalni ochii taiosi, inteligenti. Pe fata lui plutea umbra unui zambet. Ramson dadu din cap, invitand-o s-o ia inainte.

Ana isi ridica barbia.

Dupa o cotitura, coridorul se sfarsea. Dincolo de intrarea arcuita se intindea un amfiteatru urias, cu o arena luminata de torte. Arena era strajuita de patru stalpi din piatra in varful carora tronau reproduceri ale celor patru zeitati.

Un simtamant ciudat - de frig si de pustiu - o cuprinse pe Ana. Dintr-un motiv necunoscut, locul acesta ii starnea amintiri intunecate.

Tobele rapaiau, ascunse in spatele scenei. Oamenii umblau de colo colo. Lumina tortelor se rasfrangea in pietrele pretioase de pe mastile lor. Blanuri scumpe fosneau, pahare cu vin se ciocneau, iar inelele de aur scanteiau cand oamenii ridicau paharele la buze.

-  Ce spectacol mai e si asta? ii sopti Ana lui Ramson, in  vreme ce se strecurau pe langa un cuplu mascat.

Ajungand mai aproape, vazu ca arena era facuta di marmura strabatuta de vinisoare albastre si avea margini aurite. Pilastrii erau drapati cu matase scumpa si panglici argintii, iar cortina albastra era din catifea bogata, grea. Scena ii starnea Anei o senzatie tare ciudata.

- Aici isi arata Analogii priceperea, raspunse Ramson, dand la o parte doi nobili beti."