Cercetari de personologie asupra identitatii

Cum procedeaza oamenii atunci cand incearca sa dea un sens vietii lor? Cum putem studia anumite aspecte ale unui individ fara a pierde din vedere importanta intregului? Cum putem studia oamenii intr-un mod stiintific si sa formulam legi generale, fara sa pierdem din vedere bogatia de detalii specifica fiecarui individ?

Urmand traditia intelectuala a unor psihologi prestigiosi precum Erik Erikson si Henry Murray, ce au jucat un rol important in dezvoltarea gandirii sale, Dan P. McAdams este preocupat de o psihologie a personalitatii care pune accentul pe persoana intreaga – personologia. McAdams sugereaza ca ii putem intelege pe oameni in termenii istoriei lor de viata, ai naratiunii dinamice pe care fiecare dintre noi si-o creeaza pentru a da un sens trecutului si pentru a ne orienta spre viitor. Incepand cu etapa adolescentei tarzii, ne construim anumite povesti care formeaza baza identitatii noastre  - identitatea ca poveste de viata. Prin urmare, povestea noastra de viata nu este doar o simpla abstractiune sau un proces ludic, ci ea are puterea de a conferi unitate si scop vietii noastre.

Dan P. McAdams este profesor de psihologie la Northwestern University. Este un cercetator renumit in domeniul psihologiei narative si este cunoscut pentru formularea teoriei identitatii ca poveste a vietii. A publicat numeroase articole si carti in domeniul psihologiei personalitatii.

Ipoteza mea centrala este aceea ca identitatea reprezinta o poveste de viata pe care indivizii incep sa si-o construiasca, inconstient sau constient, in perioada adolescentei tarzii. Ca atare, identitatile pot fi intelese in termeni direct relevanti in raport cu povestile. Asemenea povestilor, identitatile pot lua o forma „buna” – caracterizate de coerenta si consistenta narativa - sau pot avea un format slab, ca povestea cu vulpea si ursul, caracterizata de impas si lipsa de randuiala. - Dan P. McAdams

Maretia identitatii consta in legarea de catre ea laolalta a trecutului, prezentului si a unui viitor anticipat. Actiunea povestii este plasata intr-un cadru de credinte si valori; personajele principale ale povestii au fost stabilite ca imagini ale sinelui personificate si idealizate (imago-uri); iar punctele importante ale povestii – de varf, de jos si cele de cotitura –, adica episoadele nucleare, au fost organizate ca evenimente de referinta din trecut. Date fiind toate acestea, ce este de facut in viitor? Povestile pe care ni le spunem noua insine cu scopul de a trai abordeaza aceasta intrebare incluzand scenarii (planuri, proiecte) pentru capitolele ce urmeaza a fi traite. Aceste scenarii cu privire la viitor se concentreaza adesea si in mod ideal pe generativitate.  - Dan P. McAdams

Cuprins

1. PROBLEMA IDENTITATII

Unitate si scop

—Teoria identitatii a lui Erikson

—Perioada timpurie si perioadele ulterioare

—Stadiile psihosociale ale dezvoltarii

Identitatea ca poveste

O analiza de natura personologica

—Traditia personologica

—Studiul de fata

—Capitolele urmatoare

Concluzii si rezumat

2. IDENTITATEA SI POVESTEA VIETII

Luther descris de Erikson

—O calatorie ideologica

—Eroii povestii

Studiul empiric al identitatii                                                        

—Statusurile identitatii

—Atingerea identitatii

—Moratoriul

—Angajamentul prematur

—Difuzia

—Luther revizuit

Semnificatia povestilor in literatura si in viata

—Ce este o poveste?

—Functiile povestii

—Formele povestii

Un model al identitatii ca poveste a vietii

—Concepte inrudite

—O privire de ansamblu asupra modelului

3. LINIILE TEMATICE

Liniile tematice ca motivatii umane

Motivatia pentru intimitate

—Teorie si scorare

—Ganduri si comportamente spontane

—Relatii personale

—Adaptarea la viata

—Diferente de gen

Motivatia pentru putere

—Teorie si scorare

—Comportamentul instrumental

—Relatiile personale

—Adaptarea la viata

—Alte rezultate; Diferente de gen

O explorare: arhetipurile mitice

—Motivatii si mituri

—Sandy M.

—Jessica C.    

4. COMPLEXITATEA NARATIVA

Structura si dezvoltarea

Complexitatea structurala si Eul

—Perspectiva lui Loevinger asupra Eului

—Stadiile dezvoltarii Eului

—Cercetarea asupra dezvoltarii Eului

—Dezvoltarea Eului in studiul de fata

O explorare: tipurile generice de intriga

—Eul si intriga

—Eul si motivatia

5. EPISOADELE NUCLEARE

Experiente umane semnificative

—Cele mai timpurii amintiri

—Experiente de varf si experiente de jos

—Extaz si flux

—Scene nucleare    23

Continuitate si transformare in episoadele nucleare    

—Colectarea episoadelor    

—Continuitate: origini, afirmatii    

—Transformare: puncte de cotitura, finaluri    

Episoade de putere si de intimitate    

—O cercetare preliminara    

—Cele patru teme principale ale puterii: forta, impactul, actiunea, statutul

—Cele patru teme principale ale intimitatii: comunicarea/ impartasirea, prietenia/ iubirea, simpatia, atingerea

—Episoadele nucleare pozitive: privire de ansamblu asupra rezultatelor

—Episoadele nucleare negative: privire de ansamblu asupra

rezultatelor

Complexitatea si episoadele nucleare

Episoadele nucleare si calitatea vietii

6. IMAGOURILE

Fundamentul teoretic

—Arhetipurile

—Obiectele internalizate

—Stari si scenarii

—Concluzie

Imagourile din etapa de mijloc a vietii

—Observatii initiale

—O taxonomie a imagourilor

Imagouri ale puterii

—Privire de ansamblu

—Zeus

—Hermes

—Ares

Imagouri ale intimitatii

—Privire de ansamblu

—Demetra

—Hera

—Afrodita

Imagouri combinate

—Nivel inalt de putere si nivel inalt de intimitate

—Nivel scazut de putere si nivel scazut de intimitate

Imagourile, complexitatea si maturizarea identitatii

—Integrarea imagourilor

—Rezultate

7. CADRUL IDEOLOGIC

Dezvoltarea ideologiei religioase: Un studiu initial

—Fundal

—Patru statuturi ideologice

—Dezvoltarea Eului

—Rolul motivatiilor

—Concluzie

Structura cadrelor ideologice    

—Stadii si complexitate    

—Cateva descoperiri cu privire la dezvoltarea Eului    

Continutul cadrelor ideologice    

—Valori, credinte, filosofii de viata    

—Doua „voci“ ideologice    

—Cateva descoperiri cu privire la motivatii    

Despre schimbarea cadrului    

—Conversie versus dezvoltare    

—Crize in ideologie si in identitate    

8. SCENARIUL GENERATIVITATII    

O privire indeaproape asupra generativitatii    

Locul generativitatii in ciclul vietii umane    

—Un plan pentru viitor    

—Criza varstei de mijloc    

Scenariile generativitatii in cazul adultilor aflati la mijlocul    

—Complexitatea scenariului    

—Continutul scenariului generativitatii    

—Diferente individuale in generativitate    

Post-scriptum    

Anexa A: Informatii demografice    

Anexa B: Chestionare interviuri pentru evaluarea povestii vietii 

Anexa C: Un scurt rezumat cu privire la sistemul de scorare a motivatiei pentru intimitate

Anexa D: Testul de Completare a Frazelor

Anexa E: Chestionarul Nivelului de Satisfactie in Viata

Anexa F: Tabelul cu descrierea imagoului

Bibliografie