Sa invatam sa iubim

Sa invatam sa iubim. Cugetari despre dragoste, casatorie si viata de familie

Nadejdea este corabia pe care plutim pe marea vietii, credinta este carma, iar Dragostea – cea dintai si cea din urma dintre virtuti – este Capitanul sufletului nostru, fara de care, intreaga fiinta se scufunda. Sa daruim dragoste! Sa privim in jur, sa-i ajutam pe toti cei alaturi de care am fost asezati pe drumul vietii! Sa le infrumusetam zilele prin tot ceea ce ne sta in putinta! Astfel, insasi crucea noastra se va face cu mult mai lesne de purtat. Cel care inceteaza sa-si mai ajute aproapele, se face povara si pentru sine insusi. Vrednica este numai acea vietuire care poarta intru sine dragostea cea jertfelnica. Pentru a urca pe marea scara cereasca a dragostei, se cuvine ca noi insine sa devenim pietre, sa devenim trepte ale scarii pe care sa poata pasi cei de aproape ai nostri, in propriul lor urcus catre Rai. Crestinismul este dragostea cereasca, dragoste care inalta sufletul omului aproape de masurile dumnezeiesti. Inima crestinului trebuie sa fie o adevarat vistierie a milei si a dragostei celei dumnezeiesti, sa raspandeasca numai dragoste, si niciodata amaraciune sau manie. Cel care doreste sa aprinda in inimile altora dragostea pentru Hristos, trebuie sa arda el insusi, mistuit de aceasta dragoste.