Snobismul - o chestiune de caracter

A fi sau a nu fi inauntrul clanului? aceasta e intrebarea.

• Dar snobul are cu adevarat de ales?
• Tu esti snob?
• Si… cand esti snob?
• Dar poti sa fii snob fara sa stii?
• Oricum, cel dintai semn de snobism este sa te aperi de snobism.

Snobismul este un aer de superioritate care tempereaza nebunia de a te sprijini pe o prejudecata prin intelepciunea de a te lua peste picior pe tine insuti, asemenea printului de Guermantes, care a refuzat o invitatie la cina printr-un biletel ce suna asa: „Imposibil sa ajung la cina asta seara, minciuna o transmit mai tarziu.“

Proust • Bergson • Wilde • Marivaux • Pascal • Tocqueville • Kant • Hume • Nietzsche • Bourdieu • Sartre • Camus • Cioran • Machiavelli • Spinoza • Onfray

Snobismul e o dispozitie a temperamentului care depinde de imprejurari, o slabiciune, o pasiune trista, o robie in care nesiguranta cu privire la ceea ce esti iti impune, brusc, sa-l reduci pe celalalt la ce ai vrea sa fie.

„Si apoi, filozofia imi pare ca ne ofera mijloacele pentru a gandi snobismul (pe care istoria il prezinta ca pe un fenomen punctual, iar sociologia il indexeaza la lupta de clasa) ca pe o deturnare de la ideea de certitudine insasi. Ce inseamna sa fii snob? Sa simti ca indubitabile «adevaruri» care nu sunt asa.

[…]

«Nu trebuie blamat (filozoful) pentru aerul naiv si pentru nestiinta lui, cand are de-a face cu sarcini indeplinite de sclavi», caci nimeni nu stie mai bine ca el «cum sa-si ridice toga, cu un gest relaxat, pe umarul drept… ca sa proslaveasca viata cea adevarata, viata zeilor si a oamenilor fericiti» (Theaitetos). Multumesc frumos. De doua mii cinci sute de ani trebuie sa ne aparam de povestea asta.

[…]

Mai intai, daca exista o disciplina careia i s-a facut un proces pe caz de snobism, aceea e tocmai filozofia; ce este figura filozofului cu capul in nori, inadaptat la realitatile concrete, pierdut in speculatii, daca nu filozofia asa cum si-o imagineaza snobul care stramba din nas la adresa filozofului pentru ca i se pare snob? De unde vine perenitatea neobosita a acestui cliseu care cere sa te pazesti mereu de a avea capul in nori daca esti filozof? Dintr-o combinatie de snobisme.“