,,O poveste de iubire palpitanta, o eroina apriga si curajoasa, loialitati schimbatoare... Un roman presarat de meandre sfasietoare si tulburatoare.'' - Booklist
Fragment din roman:
"Seherezada se zbatea din nou intr-un iures de ganduri. Daca Tariq se afla in fruntea unei armate de soldati si avea sa porneasca un atac asupra frontierei dintre Khorasan si Partia, incercau probabil sa preia controlul asupra frontierei respective.
In acest caz, frontiera se afla in pericol. Devenind vulnerabila atacurilor din exterior. Atacurilor lui Salim Ali el-Sharif, sultanul insetat de putere al Partiei.
Poate ca asta si urmaresc.
Un fior rece ii strabatu deodata trupul. Seherezada trebuia sa-i dea de-ndata de veste lui Khalid. Trebuia sa ajunga in seara aceea in Rey ca sa impiedice un eventual razboi cu Partia, inainte ca alti oameni nevinovati sa-si piarda fara motiv viata.
In timp ce se se zbatea in negura gandurilor, se simti cuprinsa de un nou val de vinovatie. Purta responsabilitatea acestui dezastru iminent. Caci, de n-ar fi fost ea, Tariq nu ar fi pornit niciodata in aceasta cautare nesabuita a dreptatii.
In aceasta aventura nesabuita de a-si razbuna iubirea.
— Seherezada! o striga Irsa, scuturand-o de umar si smulgand-o din tumultul gandurilor. Ai auzit vreun cuvant din tot ce ti-am spus?
— Poftim?
— Nu e... periculos, nu-i asa? intreba Irsa. Nu e periculos... ce faci, nu-i asa?
Seherezada izbucni in ras — un ras presarat insa de tonalitati incordate si false. Se rasuci pe calcaie si se indeparta de soldati si de sabiile lor stralucitoare. Cele doua surori se intoarsera la cort.
Fara sa mai spuna vreun cuvant, Seherezada turna apa in ligheanul de arama. Mainile ii tremurau, tulburand imaginea din apa. Inclestandu-si maxilarul, isi scoase peste cap tunica botita, hotarata sa se spele si sa-si vada apoi de treburile zilei.
Sa-si duca misiunea la bun sfarsit, indiferent de consecinte.
— Seherezada! tipa Irsa, alba la fata ca varul.
Blestemate fie ranile astea nenorocite! Ca si Artan Temujin!
— Nu-ti face griji! ii spuse ea, incercand sa-i inlature spaima cu un gest nepasator al mainii. Nu sunt rani grave.
Cuvintele ei se loveau insa de urechi surde. Si ochi indoielnici.
Ar trebui oare sa-i marturiseasca Irsei cum le capatase? Sa-i spuna totul in speranta ca sora ei ii va pastra secretul pentru catva timp?
La pastele cailor!
Era mult prea riscant. Mai ales acum cand Irsa avea atata incredere in Rahim. Daca avea sa-i scape vreun cuvant, Rahim ar putea sa-i spuna totul lui Tariq. Iar Tariq nu trebuia sa stie nimic despre vizitele pe care Seherezada i le facea lui Khalid.
Pericolul era mult prea mare. Iar ura mult prea invesunata.
Era mai bine ca Seherezada sa nu-i destainuie nimic Irsei.
Se intoarse apoi cu spatele la sora ei si incepu sa se spele, frecandu-si trupul cu o bucata de sapun Nabulsi si clatindu-se apoi cu apa.
Cand isi ridica bratul, simti parfumul staruitor de santal.
Khalid!
Spaima i se cuibari in suflet. Si simti un nod in gat.
Strangand din dinti, isi stavili freamatul launtric si continua sa se spele.
Nu e timpul sa cad prada temerilor.
La urma urmei, daca totul avea sa mearga asa cum planuisera, isi vor primi in curand raspunsurile. Imediat ce Seherezada si Khalid vor descoperi cum sa puna capat blestemului, toate tainele vor iesi la iveala.
Toata lumea va afla adevarul.”
