Produsul a fost adaugat in cos
    Inovatia. Cum functioneaza si de ce-i prieste libertatea?

    COD: RO20EXTRA

    Pret special

    49.99 Lei

    34.99 Lei

    Economisesti 15.00 Lei

    Comanda prin telefon: 0723.193.019

    Comanda prin telefon:

    0723.193.019

    Transport gratuit pentru comenzi peste 149 lei

    Limba: Romana ISBN: 9786064310606 Autor: Matt Ridley Editura: Nemira Coperta: Brosata Data aparitie: 2021 Pagini: 448 Colectia: Orion Format: Fizic

    Descriere

    Teoria si istoria inovatiei – fenomenul care defineste epoca moderna si care ne schimba vietile.

    Inovatia este principalul fenomen al lumii moderne, motivul pentru care avem parte atat de imbunatatiri radicale ale standardelor de viata, cat si de schimbari majore in societate. Dati uitarii evenimentele pe termen scurt, cum ar fi mandatul lui Donald Trump sau Brexit, pentru ca inovatia este cea care va determina cursul secolului XXI, desi ea ramane un proces misterios, putin inteles de oamenii politici si de afaceri.

    Trebuie, asadar, sa schimbam modul in care privim inovatia, pentru ca aceasta nu este un proces care are loc de sus in jos sau de jos in sus, conform vreunui plan. Este, de asemenea, diferita de inventie fiindca presupune transformarea inventiilor in lucruri practice si accesibile oamenilor. Inovatia accelereaza anumite industrii sau le incetineste pe altele. Este un fenomen colectiv, care nu apartine vreunui geniu solitar, si care implica incercari repetate si greseli asumate. E graduala, inexorabila, contagioasa, imprevizibila si, desi nu poate fi modelata de economisti, poate fi cu usurinta descurajata de politicieni.

    Pornind de la povestile pasionante ale inovatiei, de la cum au pornit si cum au reusit sau au dat gres, Matt Ridley ne vorbeste despre motoare, cafea, cartofi, vaccinuri, antibiotice, calculatoare, inginerie genetica, masini, radio, social media, inteligenta artificiala, tantari, trollere, apa cu clor, toalete, radio, detectoare de bombe, ierbicide, drepturi de autor, caini, agricultura, trenuri, tigari electronice, telegraf, fertilizatori, motoare cu aburi, motoare cu reactie sau motoare de cautare, telefoane mobile si, in cele din urma, despre viata insasi.

    „Unul dintre cei mai buni scriitori de non-fictiune ai generatiei sale. Ca un Yuval Harari al Marii Britanii.“ Forbes

    „O fascinanta teorie a inovatiei, de la radacinile ei preistorice pana la modurile in care va modela viitorul.“ Scientific American

    „Aici este punctul meu de pornire: inovatia este cel mai important aspect al lumii moderne, dar si unul dintre cele mai putin intelese. Este motivul pentru care majoritatea oamenilor traiesc acum in prosperitate si mai intelept prin comparatie cu stramosii lor, baza marilor descoperiri din ultimele cateva secole, explicatia simpla a motivelor pentru care incidenta saraciei extreme este in cadere libera la nivel global pentru prima oara in istorie: de la 50% din populatia lumii, la 9%, in decursul vietii mele.

    Inovatia are loc cand oamenii sunt liberi sa gandeasca, sa experimenteze si sa speculeze. Are loc cand oamenii pot face schimburi intre ei. Are loc cand oamenii sunt oarecum prosperi, nu disperati. Este usor contagioasa. Are nevoie de investitii. In general se petrece in orase. Si asa mai departe. Dar oare chiar o intelegem? Care e cea mai buna metoda de a incuraja inovatia?

    Chestiunea uimitoare legata de inovatie este cat de misterioasa ramane inca. Niciun economist sau sociolog nu poate explica in totalitate de ce are loc inovatia, fara sa mai vorbim de modul sau locul in care apare sau se manifesta.“

    Fragment din carte:

    "Industria restaurantelor este dependenta de inovatie. Trece prin schimbari rapide de personal, in timp ce localurile care era odata la moda fac loc altora noi, cu niciun fel de protectie din partea guvernului pentru cei care prefera sa se impotriveasca inovatiei, niciun fel de finantare pentru cei care vor sa inoveze so zero total in materie de strategie de ansamblu din partea expertilor. E cea mai buna vaianta a unui sistem de inovare care nu functioneaza pe baza de permisiune. Restaurantele trebuie sa se adapteze sau sa moara. Unele pot rezista decenii la rand si pot deveni branduri globale, desi chiar si acestea trebuie sa se ajusteze in permanenta la schimbarea gusturilor. Altele sunt focuri de artificii, a caror formula are succes doar o perioada scurta de timp sau deloc.

    In aproximativ ultima jumatate de secol, o mare parte din inovatia in domeniul alimentar a venit din importul stilurilor de gatit staine. In 1950, cineva care manca in oras in Londra ar fi fost obisnuit cu bucataria frantuzeasca , dar probabil nu cu cea italiana, ca sa nu  mai vorbim de indiana, araba, japoneza, mexicana  sau chinezeasca. Inn zilele noastre, toate aceste variante de mancare erau de vanzare in piata de unde mi-am cumparat pranzul ( samosa)mazi, iar stilurile corean, etiopian , vietnamez si altele nu sunt departe. Dar exista o limita pentru cat de multe culturi straine pot fi descoperite , iar aceasta metoda de inovare va ajunge la un moment dat sa se epuizeze; industria restaurantelor a trebuit sa fie creativa, in cautare de si mai multe noutati.

    Ocazional, apar ingrdiente noi, desi nu foarte des: fructul de kiwi si bibanul de mare chilian (cunoscut inainte drept cod patagonez) sunt doua exemple de alimente care sunt consumate doar de cateva decenii , dar, in mare parte, inca mancam chestii precum puii si cartofii, in modalitati din ce in ce mai variate. Exista modalitati noi de preparare a hranei, cu denimiri la moda precum "spuma" sau " sos" sau alte pretiozitati. Exista fuziuni de stiluri, bucatariile asiatice, in combinatie, conducand acest domeniu. Exista aparitia mancarii vegne, cu modalitati ingenisoase de recreare a experientei mancatului de carne rosie ( sfecla e secretul) sau a pestelui cu chipsuri de cartofi (florile de banana au o consistenta surprinzator de asemanatoare cu cea a codului).

    In anumite cazuri, cautarea noului pare chiar sa miroasa a disperare si merge inapoi catre ingrdiente si stiluri de gatit vechi. Astfel, haute cusine daneza a chef - ului Rene Redzepi, al carui restaurant Noma din Copenhaga a castigat incepand cu 2010 premiul San Pellegrino pentru cel mai inovator restaurant din lume trei ani la rand, se bazeaza, macar partial, pe ideea retro-noua de a combina animalele cu plantele care cresc acolo unde traiesc ele: cum ar fi ceafa de porc cu pipirig , violete si malt. In mod paradoxal, recrearea conditiilor locale extreme ala vanator-culegatorilor, devine astfel o inovatie."

    Titluri de la acelasi autor

    Lasa un review

    Campurile marcate cu asterix sunt obligatorii.

    Stocul pentru acest produs este epuizat.

    Daca doriti sa va anuntam cand revine in stoc introduceti adresa dumneavoastra de email.

      Produsul a fost adaugat in cos