Mama. Istoria unei priviri

„Scriitor de mare forta si mare eleganta (aflat, asa cum se vede la fiecare pagina ori paragraf, in stare de gratie), Ioan Stanomir rotunjeste, odata cu aceasta carte, un triptic fara termen de comparatie, cel putin in literatura noastra. Si, se va remarca inca de la primele paragrafe ale acestei atat de frumoase carti, e un cuvant care apare des, ritmic, aproape obsedant. Un fel de dirijor de mantre, un fel de marker rafinat al unor versete speciale (melancolice, delicate si, mai ales, ale iubirii). Si­urile de aici cadenteaza, danteleaza fin un discurs al unei etici a neuitarii si al unei estetici discrete a inteligentei inimii. Si poate ca aceasta carte ne invita si ne ajuta sa cadem pe ganduri si sa privim in noi insine. Si poate ca este un fel de unda de tractiune care ne va duce adanc in istorie – in cea mai vasta istorie, aceea a sufletului. Si poate ca fiind bine, cat mai bine ancorati in aceasta istorie, vom intelege  mai limpede ce inseamna sa locuim – si sa privim catre – un timp privilegiat. Un timp al culturii – al literaturii, in mod aparte – si al iubirii.“ — CRISTIAN PATRASCONIU