“Jumatatea salbatica” este continuarea pe care am asteptat-o cu cea mai mare nerabdare. Imi aduc aminte si acum dezamagirea pe care am simtit-o in momentul in care am terminat prima carte si mana mea cauta volumul al doilea, dar nu il gasea. Cand am aflat ca al doilea volum va aparea in Martie 2015, nu eram sigura cum voi astepta atat timp pentru aceasta continuare. “Jumatatea rea” mi-a placut la nebunie, iar sfarsitul m-a lasat cu un cliffhanger de toata frumuseatea. In momentul in care am avut volumul doi, “Jumatatea rea”, in maini, am simtit ca plutesc de fericire. Acum ca am terminat-o, sunt pregatita sa scriu o recenzie care sa va convinga ca aceasta serie trebuie citita.
Sentimentele mele pentru carte
Mi-a placut mult, asa cum ma asteptam. La fel ca si primul volum, am fost complet captivata de lumea creata de Sally Green. Mi-a placut fiecare moment petrecut cu aceasta carte, fiecare cuvant, fiecare pagina. Nu m-a dezamagit deloc continuarea aceasta. Am citit-o intr-o zi si chiar nu ma asteptam sa fiu atat de captivata de ea.
Cu siguranta merita citita, chiar daca nu v-ati dat in vant dupa primul volum. “Half Wild” duce seria aceasta la un nou nivel, unul cu totul si cu totul demential!
Povestea/intriga
Povestea ne este deja cunoscuta din primul volum. De-abia citind al doilea volum mi-am dat seama ca in primul volum, autoarea ne pregatea de actiunea ce avea sa urmeze in urmatoarele volume. La randu-i, volumul doi ne pregateste de volumul trei. Cred ca unul dintre atuurile autoarei este faptul ca te lasa cu intrebari si te face sa vrei sa citesti si urmatoarele volume.
In volumul al doilea, povestea evolueaza si se dezvolta pana la punctul culminant aproape de sfarsit. Presarata cu multe schimbari de situatie care m-au tinut pe jar, m-am indragostit de poveste pana peste cap. Orice indoiala pe care mi-a lasat-o primul volum mi-a disparut. Sunt absolut sigura ca voi citi volumul trei imediat dupa publicare. Pentru ca, ca si volumul unu, “Jumatatea rea” s-a terminat cu un cliffhanger de zile mari si m-a lasat cu cateva intrebari. In plus, e imposibil sa nu vrei sa citesti cartea urmatoare. E absolut imposibil. Povestea lui Nathan se va incheia in momentul in care ultimul volum va ajunge la final. Pana atunci, fiecare volum ce apare este un preludiu pentru urmatorul volum. Povestea se evolueaza din ce in ce mai mult. Citind, pur si simplu stii ca vei urmari seria asta pana la finalul ei.
Intriga creste in intensitate pe masura ce citesti si devine din ce in ce mai interesanta si mai captivanta. La inceput, cartea poate fi putin plictisitoare si lenta, dar pe masura ce inaintezi in lectura, suspansul creste cu fiecare schimbare de situatie. Pana in punctul culminant, aproape de final, cand iti tii rasuflarea si incerci sa citesti din ce in ce mai repede. Deci, intriga este bine scrisa si bine dezvoltata, un atuu al autoarei. Nu te lasa sa pui cartea jos.
Scene/actiune
Spre deosebire de primul volum, in “Jumatatea rea” nu se gasesc la fel de multe scene pline de cruzime. Cele mai multe scene sunt scene de lupta, dar exista o diversitate mare de scene. De la scene scurte de dragoste, pana la scene amuzante sau scene de lupta in joaca. Lucrul acesta mi-a placut mult, pentru ca uneori am avut nevoie de o schimbare de ritm, iar scenele usor diferite de cele cu care eram obisnuita mi-au oferit exact aceasta schimbare.
Scenele mele preferate au fost cu siguranta scenele dintre Gabriel si Nathan sau dintre Nathan si Nesbitt. Pe prima va voi explica mai tarziu, dar despre Nesbitt si Nathan va pot spune de acum ca am ras de fiecare data cand cei doi se gaseau intr-o situatie impreuna. Pur si simplu, replicile lor si felul in care se certau m-au facut uneori sa rad cu lacrimi.
Trebuie sa recunosc ca au fost si cateva scene care m-au facut sa vreau sa vars o lacrima. Au fost cateva morti dureroase in acesta carte, dar numai la una nu ma asteptam. Desigur, daca v-as spune a cui moarte, v-as dezvalui un spoiler foarte important. Asa ca cititi cartea daca vreti sa aflati cine moarte. ;)
Actiunea poate fi usor lenta, mai ales la inceput, dar destul de multe schimbari de situatie se intampla incat nici nu mai simti asta. Ritmul devine foarte alert la sfarsit, cand se intampla cateva lucruri foarte importante.
Am simtit ca actiunea importanta sa intampla in acest volum. Multe relatii evolueaza, la fel ca si multe personaje. Sunt foarte curioasa de ce ne va pregati autoarea in volumul trei si abia astept sa vad cum se va desfasura actiunea.
Personaje
Ei, si am ajuns la partea mea preferata. Personajele.
Consider ca punctul forte al acestei serii sunt personajele. Sally Green stie cu siguranta cum sa isi construiasca personajele si cum sa le implice cat mai bine in poveste. Personajele mele preferate? Nathan, Gabriel si Nesbitt. Personajele care nu mi-au placut deloc? Annalise si Sarah.
Nathan se dezvolta si el, o data cu povestea lui si cu actiunea care se invarte in jurul lui. El devine mai salbatic, mai bun, mai… el insusi. Mai Nathan. Invatata sa isi controleze darurile si bestia din el, in acelasi timp invatand sa iubeasca, sa ierte si sa respecte. Atat timp cat este respectat, cel putin. El incearca sa isi protejeze persoanele iubite, in acelasi timp incercand sa salveze lumea vrajitorilor. Mi-a placut mult de el. Mi-au placut valorile lui, gandurile lui si felul in care actiona. Ca sa nu mai zic de umorul lui, care ma da gata de fiecare data. Cu siguranta Nathan este unul dintre personajele mele preferate ever.
Gabriel este personajul meu de suflet. Este atat de loial, de iubitor, de protectiv! L-am adorat. Mi-a placut mult felul in care il protejeaza si il asculta pe Nathan. Mai multe despre el va voi povesti mai jos.
Cat despre Nebitt, daca veti citi cartea veti intelege ce zic. Nesbitt e amuzant, sarcastic, loial si protectiv. Un personaj foarte bun pentru poveste si foarte usor de placut.
Annalise. Doamne, Annalise. Este cel mai fad personaj pe care l-am “cunoscut” vreodata. M-a facut sa ma enervez de multe ori. Pur si simplu nu imi place de ea. Nu imi place felul ei de-a vorbi, nu imi place cum se poarta si nu imi place personalitatea ei. Iar la final, am vrut sa ii dau cu cartea in cap. Am fost atat de furioasa din cauza actiunilor ei! Cum a putut sa faca asa ceva?
Relatiile dintre personaje mi-au placut si le-am gasit a fi naturale. Cel mai mult mi-a placut relatia din Nathan si tatal lui, Marcus. Pur si simplu i-am adorat impreuna si m-am bucurat enorm de mult pentru evolutia din relatia lor.
Romance
Cei care au citit primul volum se asteapta sa vorbesc despre romanta dintre Annalise si Nathan. Ei bine, nu numai despre ei voi vorbi. Voi vorbi si despre scanteia dintre Gabriel si Nathan.
Sincera sa fiu, relatia dintre Annalise si Nathan nu imi place. Mi se pare copilareasca, fortata, fara pic de chimie intre ei. Pur si simplu nu inteleg ce vede Nathan la Annalise. Nu mi se pare ca se potrivesc absolut deloc.
Povestea mea preferata de dragoste din carte este cu siguranta Gabriel si Nathan. Sunt atat de perfecti impreuna, se potrivesc atat de bine si pur si simplu ador fiecare scena cu ei amandoi. Sper ca autoarea sa se hotarasca sa dezvolte aceasta chimie, pentru ca merita. Eu ii suport, pentru ca felul in care se protejeaza unul pe altul este pur si simplu perfect.
Stilul autoarei
Sally Green ne captiveaza cu acelasi stil ciudat, unic, magic. Atmofera specifica cartilor ei m-a invaluit inca de la sfarsit. Scrisul ei are ceva care pur si simplu te face sa te simti ca si cum ai fi in mijlocul actiunii. Asta, si umorul ei ma dau gata de fiecare data cand ii citesc cartile.
Daca ar fi sa ii descriu cartile, as folosi doua cuvinte: “fantasy curat”.
Sfarsitul
Sfarsitul a venit cu un cliffhanger, dar si cu multa drama si durere. Dupa ce am citit ultimul capitol (care a fost foarte emotionant), am inchis cartea incet si am inceput sa ma uit pe pereti, un pic descurajata. Ce a fost cu finalul ala? Cand pot citi urmatorul volum? Oh Doamne, asa ceva nu s-a intamplat! Vreau volumul trei acum.
Puncte minus:
- Ritmul usor lent
- Annalise, cu siguranta
- Daca ar putea trece printr-o alta runda de editare, ar fi perfect. Am gasit cateva greseli de tipar in carte
Puncte forte:
- Personajele nou introduse in poveste
- Relatia dintre Gabriel si Nathan, si relatia dintre Nathan si Marcus
- Marcus, pe care l-am adorat
- Finalul plin de actiune si dramatism
- Schimbarile de situatie
- Stilul autoarei
Concluzia
Concluzia este ca “Jumatatea salbatica” este o continuare pe masura asteptarilor. Are personaje interesante, intriga din plin, umor, drama, magie. Adica tot ce vrei de la un roman bun. O continuare numai buna si un preludiu genial pentru ultimul volum din serie, de care am nevoie chiar acum. Recomand cu multa caldura!
Nota: 4.5 stele din 5
Articol publicat de Bianca M. Calin