Atunci când am început să citesc ”Magia lucrurilor simple”, nu știam mai nimic despre ea. Mi-a plăcut mult coperta, iar descrierea m-a atras, așa că m-am bucurat că am avut ocazia să o citesc. Deși nu este cea mai bună carte pe care am citit-o vreodată, a fost o lectură plăcută, relaxantă și ușor de citit.
”Magia lucrurilor simple” este romanul YA tipic. Plecând de la ideea adolescentul care se trezește deodată singur pe lume, cartea urmărește experiența lui Lucille în încercarea de a-și crește singură sora, în timp ce muncește și, surpriză, se îndrăgostește de fratele celei mai bune prietene ale ei, care are deja o iubită.
Chiar dacă romanul sună destul de clișeic, asta nu înseamnă că nu este captivant. Dimpotrivă. L-am citit în câteva ore. M-am atașat foarte mult de personaje, încă de la primele pagini. Fiind destul de bine conturate, personajele sunt plăcute și este imposibil să nu simți compasiune pentru ele. Situația în care este pusă Lucille nu este ușoară și cu siguranță nu este potrivită pentru un adolescent de 17 ani, însă ea încearcă să se descurce cât mai bine posibil și să aibă grijă de sora ei fără ca acesteia să îi lipsească nimic. M-am atașat foarte mult și de sora mai mică a lui Lucille, Wren, o fetiță inteligentă, adorabilă și foarte matură pentru vârsta ei.
Emoțiile personajelor sunt foarte bine transmise cititorului. Citind cartea, te simți atât de apropiat de personaje, încât treci prin fiecare emoție alături de ei. M-am simțit foarte afectată de situațiile prin care trecea Lucille și îmi doream să pot face ceva să o ajut. Am urmărit povestea aceasta magică cu sufletul la gură, dorindu-mi un final fericit pentru toată lumea.
Am realizat multe lucruri de pe urma acestei lecturi. Prietenia dintre Lucille și Eden mi-a arătat cât de important este să ai în viața ta un om care să te susțină și să fie alături de tine orice ar fi. Un alt lucru pe care l-am realizat a fost că nu toți părinții sunt făcuți pentru această ”meserie” și că pe unii chiar nu te poți baza. Am înțeles, încă o dată, cât de norocoasă sunt să mă fi născut în această familie și să am niște părinți care mă susțin și sunt alături de mine mereu. De asemenea, cartea aceasta mi-a arătat că magia stă, într-adevăr, în lucrurile mici. Într-un zâmbet oferit pe ascuns, într-o mângâiere sau într-o vorbă bună. Și că salvarea vine în momentele în care crezi că nu mai există nici o cale de ieșire.
Am sentimente contradictorii în legătură cu relația dintre Digby și Lucille. Dragostea dintr-o fată împiedicată și un băiat perfect, care are deja o iubită, mi s-a părut un tipar deja mult prea folosit. Consider că povestea ar fi fost mult mai captivantă dacă autoarea nu ar fi folosit acest cliche. De asemenea, relația lor nu mi s-a părut destul de bine scrisă. Nu am simțit nici o tensiune între ei, nici un fel de atracție, iar intriga nu a fost destul de bine exploatată. Nici Digby nu mi s-a părut un personaj foarte puternic. Cred că autoarea a avut în minte ”prototipul” personajului masculin foarte puternic și foarte atrăgător, însă nu a reușit să îl creeze.
Nu sunt foarte sigură nici de sentimentele mele față de stilul autoarei. Au existat foarte multe momente în care mi-a plăcut scrisul ei. Am găsit citate frumoase, am trecut prin multe emoții puternice, însă uneori scrisul ei îmi aducea aminte de o telenovelă. Anumite replici au fost mult prea siropoase pentru gustul meu și pentru carte, în general. Cred că ce m-a deranjat cel mai mult a fost faptul că s-a folosit de niște clișee deja obositoare.
Una peste alta, ”Magia lucrurilor simple” este un roman YA veritabil, cu o poveste emoționantă și un final specific cărților de acest gen. Aș recomand cartea lui Estelle Laure în special adolescenților, care cu siguranță vor putea să se regăsească în personaje și să învețe multe lucruri din povestea lui Lucille.
Notă: 3 stele din 5
Articol publicat de Bianca M. Calin