Recenzie Marțianul – Andy Weir

Trebuie să recunosc că nu sunt o mare fană a cărților de genul acesta. Nu mă pricep foarte bine la calcule matematice sau la chimie. Însă sunt o cititoare înrăită, așa că nu pot rezista în fața unei cărți bune, despre care toată lumea vorbește. Chiar dacă în mod normal nu aș fi citit o carte ca și „Marțianul”, aceasta mi-a fost recomandată de mulți prieteni, așa că nu am putut refuza să o citesc.

Chiar dacă nu mă așteptam, ”Marțianul” este o carte care mi-a plăcut și pe care aș recomanda-o și altora. Am avut ușoare reticențe în momentul în care am început-o, pentru că nu știam la ce să mă aștept, de vreme ce nu mai citisem niciodată o carte de genul. Însă nu am fost dezamăgită de această carte. Chiar deloc.


Primul lucru pe care îl voi remarca este și cel care mi-a plăcut cel mai mult – faptul că autorul este foarte bine informat și asta se vede din toate detaliile despre inginerie pe care acesta le oferă cititorului. Bineînțeles, autorul este inginer, însă mi-a plăcut foarte mult felul în care reușește să facă cititorul să înțeleagă ce spune el. Pentru mine chimia, matematica și tot ce ține de inginerie înseamnă un mister, însă Andy m-a făcut să înțeleg ce vorbește el acolo. Voi recunoaște că la un momentdat obosisem de toate aceste calcule și detalii, însă voi trece cu vederea acest lucru diin cauza celorlalte laturi ale cărții care m-au captivat.

O altă latură care mi-a plăcut extrem de mult a fost tonul amuzant și degajat al cărții. Mark Watney este prins pe Marte, după ce misiunea lui a eșuat și colegii lui au fost nevoiți să pleacă înapoi pe Pământ. Pe parcursul cărții, Mark este nevoit să găsească diverse moduri în care să suprviețuiască și să ia contact cu Pământul.

Chiar dacă premiza cărții sună destul de deprimantă, carte nu te face să te simți singur sau trist. Mark este atât de concentrat pe supraviețuit, încât nu are timp de pierdut pe panică, tristețe sau prea multă singurătate. Acesta are obiceiul de a se autoironiza și are un ton foarte degajat și sarcastic, lucru care face autorul să râdă și să citească cartea mai ușor.

Tocmai din cauza aceasta, cititorul ajunge să îndrăgească personajul principal. Altfel, ajungi să te conectezi cu el, iar între cititor și Mark se crează o intimitate aparte. Acesta a fost un alt punct care mi-a plăcut mult la carte. Citind cartea, te simți cu sufletul alături de Mark și urmărești acțiunea cu sufletul la gură. De asemenea, personajul este foarte deschis și foarte... uman. Are sentimente normale, iar asta te face să te regăsești și să te simți foarte apropiat de el.

Atmosfera este, de asemenea, foarte bine creată. La un momentdat am simțit chiar că sunt pe Marte alături de Mark. Am simțit singurătatea, liniștea, gravitatea diferită de cea de pe Pământ.

Am urmărit acțiunea cu sufletul la gură. Andy a creat o acțiune foarte bună, cu un ritm alert și o intrgă captivantă. Fiecare schimbare de situație îmi făcea inima să se urce la gât, pur și simplu. L-am îndrăgit atât de mult pe Mark și am simțit fiecare eveniment favorabil sau mai puțin favorabil cu o intensitate aparte.

Cartea devine din ce în ce mai palpitantă cu fiecare capitol, lucru care m-a încântat grozav. Pe măsură ce înaintam în acțiune, deveneam din ce în ce mai captivată de poveste și încercam să citesc din ce în ce mai repede. Finalul... of Doamne, finalul! Mi-a plăcut la nebunie. Pur și simplu genial.

Da, recomand! ”Marțianul” este un roman de supraviețuire genial, foarte bine scris, cu o poveste care va încânta orice cititor. Povestea lui Mark te va face să simți un rollercoaster emoțional, care te va lasă cu inima la gură.

Notă: 4.5 stele din 5.

Articol scris de Bianca M. Calin

 

 

  Produsul a fost adaugat in cos