Autoarea italiana Elena Ferrante, care sub acest pseudonim a scris si cartea best-seller „Prietena mea geniala”, a lansat un nou roman setat in Napoli. Ferrante a devenit faimoasa in urma "Tetralogiei Napolitane" ("Prietena mea geniala", "Povestea noului nume", "Cei care pleaca si cei ce raman" si "Povestea fetitei pierdute"), ajungand in 2016 in top zece scriitori ai anului de catre New York Review of Books, iar revista Time a numit-o printre cele 100 cele mai influente personalitati.
Fiind experta in povestile adolescentei, in „Viata mincinoasa a adultilor” Elena Ferrante prezinta experienta tinerei Giovanna si drumul ei catre maturizare. Adolescenta Giovanna afla faptul ca adultii din jurul ei au tot mintit-o. Insa nu minciunile sau continutul lor o deranjeaza, ci mai de graba modul in care adultii aleg sa minta. Prin exagerare, omitere, justificare sau confuzie, oameni maturi din jurul fetei isi acopera minciunile, transformandu-le in comportamente mult mai daunatoare pentru mintea Giovannei, aflata in plin proces de dezvoltare.
Insasi Elena Ferrante este o oarecare „minciuna”, caci nu are o identitate, o istorie, fiind un simplu pseudonim
Dar de sub semnatura si scriitura careia se desfasoara povesti de viata reale, mai mult sau mai putin adevarate, precum insasi personajul „Elena Ferrante”.
Subiectul noului roman al Elenei Ferrante graviteaza in jurul celei mai intense si tulburate perioade din viata unui om, adolescenta, care in sine e un timp pentru descoperirea minciunilor pe care ni le spunem noi insine despre viata sau despre identitatea noastra.
Povestea se desfasoara in mijlocul unei familii educate si afluente din Napoli
Tatal Giovannei este profesor la un liceu de renume si un Marxist intelectual, dupa a carui iubire si admiratie tanjeste fiica lui adolescenta. Mama preda Greaca si Latina si este editor de romane pe tematica iubirii. Din lumea Giovannei fac parte si prietenele ei cele mai bune, frumoasa Angela si creativa Ida.
Intriga povestii spulbera fericirea burgheza a personajelor, odata cu o conversatie intre parinti, auzita de Giovanna la 12 ani. Prinsa intre secrete de familie, intre minciunile moralizatoare ale tatalui ei si minciunile erotice ale matusii ei indepartate, Giovanna invata cum sa navigheze intre ele, protejandu-se. Aceste tensiuni o imping inspre descoperirea propriului sau stil de minciuna, deceptie si inselaciune.
“Nu sunt inteleapta, dar citesc multe romane,“ spune Giovanna despre educatia sa in “lumea” minciunilor
“In locul propriilor mele cuvinte, citate din carti imi vin in minte.“ Adolescenta incepe sa citeasca cartile preferate ale tatalui pentru o initiere usoara, apoi minciunile ei oscileaza intre fabula si romanta, cu obiecte fermecate si arhetipuri din basme. Cu cat minte mai mult, Giovannei i se transforma imaginatia si lumea interioara, vazand cu tot mai multa claritate viata adultilor din jurul lei.
Astfel, Elena Ferrante releva in fata cititorilor un proces al maturizarii in care adolescentul incepe sa cunoasca din ce in ce mai multe din lumea adultilor si astfel, ii crede din ce in ce mai putin. Minciunile din jurul Giovannei incep sa para tot mai false, pline de clisee, fara originalitate sau imaginatie.
Romanul „Viata mincinoasa a adultilor” ne invita sa evaluam deceptia nu doar ca o problema morala, ci ca pe o provocare artistica: poate o minciuna sa fie imbunatatita, astfel ridicandu-se la rangul de arta? Asteptam parerile voastre pe adresa redactiei la sectiunea “Scrie un review”.
