Odiseea genelor. Aventura speciei umane

O extraordinara istorie colectiva despre evolutia genetica a omenirii.

O carte fascinanta despre cum a luat nastere specia noastra, cum s-a despartit de ramura cimpanzeilor, acum 7 milioane ani, si cum a reusit, putin cate putin, sa cucereasca planeta.

In aceasta odisee genetica, cititorii vor merge pe urmele verilor nostri disparuti, neanderthalienii si denisovanii, dar si pe urmele popoarelor de stepa care ne-au lasat mostenire limba indo-europeana. Urmand firul migratiilor si al amestecurilor de popoare, ii vor cunoaste pe evreii din Buhara, pe mostenitorii lui Ginghis Han (se banuieste ca aproape 10% dintre locuitorii vechiului Imperiu Mongol sunt urmasii marelui conducator) sau pe sutele de „Fiice ale Regelui“, tinere trimise de Ludovic al XIV-lea sa populeze Noua Franta – multe dintre ele, bunicile a numerosi canadieni de azi.

Impartasindu-ne ultimele rezultate ale cercetarilor de laborator, precum si peripetiile sale de pe teren, Évelyne Heyer ne dezvaluie misterele unei povesti care parea, pana nu demult, inaccesibila: cea a aventurii umane.

„Antropologia genetica, stiinta nascută in a doua jumatate a secolului XX, reuneste geniul geneticii, calculele statisticii, paleoantropologia, istoria si lingvistica. Iata mixul incitant folosit si de Évelyne Heyer in acest studiu excelent documentat.“ Sciences Humaines

„Évelyne Heyer isi invita cititorii pe urmele unei istorii vechi de 7 milioane de ani: istoria propriei noastre umanitati. Genial.“ Lire

„O epopee stiintifica fascinanta.“ Pour la science

„Pentru mine, genele inseamna o carte de istorie, o masina a timpului. Ne putem explora trecutul cu ajutorul genelor, pana in timpuri despre care nu s-a pastrat nimic in arhive.

Am venit in Asia sa cercetez felul in care s-a facut popularea regiunii in decursul secolelor, insa aceasta e doar o parte dintr-un demers mult mai vast. Este vorba despre raspunsul la o intrebare care ne priveste pe toti: cum a ajuns Omul sa cucereasca planeta? Cum a fost posibil ca o mana de sapiens ratacitori prin savane sa devina, in doar cateva milioane de ani, specia dominanta? Am luat in stapanire continentele si ecosistemele foarte repede, iar capacitatea noastra de adaptare s-a dovedit uluitoare.

Ce itinerare au urmat stramosii nostri, plecati in aventura departe de leaganul lor african, pentru a explora planeta? In ce masura ni s-a modificat genomul pentru a face fata provocarilor aparute in noile climate? In prezent, suntem 7,5 miliarde de indivizi. Si fiecare dintre noi este un copil al acestei istorii colective.“

Fragment din carte:

" Republica Democrata Congo. In inima umeda a padurii tropicale, la 25 km distanta de capitala Kinshasa, se gasesc cateva cladiri din piatra care ofera o oaza de pace verilor nostri de departe. Sanctuarul Lola ya Bonobo este singurul din lume dedicat puilor orfani de bonobo, victimele ale traficului de carne de animale raare si ale comertului ilegal. Primatele traiesc aici partial in libertate, in spatiile naturale vaste, ce inconjoara refugiul, unde cresc arbori protectori. Puii foarte mici de bonobo nu se pot hrani singuri,  asa ca doicile lor congoleze ii hranesc cu biberonul.

Cand ii vezi pe acesti micuti cum se joaca, ghiftuiti, in bratele mamelor adoptive, si cum se ciondanesc intre ei, aproape ca tre crezi intr-o cresa. Asemanarile dintre comportamentul bebelusilor de bonobo si al celor umani sunt atat de frapante, incat devin tulburatoare. Oare cand a trait stramosul comun al oamenilor si al maimultelor bonobo? Ne poate dezvalui ADN-ul data la care s-a despartit linia umana de cea a primatelor mari? Alrfel spus,ne poate ajuta genetica sa intelegem cand a inceput aventura umana?

E de ajuns sa privim o primata mare ca sa ne sara imediat in ochi evidenta ca suntem in mod clar si strans inruditi. Si totusi, a trebuit sa apara Charles Darwin cu a sa teorie a evolutiei, ca sa incepem sa ne convingem de acest lucru. De fapt, omul face parte din rodinul primatelor, mai precis din subramura primatelor din Lumea Veche ( numite hominide in jargonul paleontologilor). Cei mai apropiati veri ai nostri sunt cimpanzeii si maimutele bonobo, apoi, ceva mai indepartati, gorilele si urangutanii. Omul nu se trage din primatele mari, ci este varul acestora. Asadar, cei mai apropiati veri ai nsotri sunt cimpanzeii si bonobo. Aceasta relatie simetrica, adica cel mai apropiat var al grupului format din cimpanzei si bonobo este omul -  un cimpanzeu este mai apropiat de un om de o gorila.

Cunoastem in mod precis aceste relatii de rudenie datorita geneticii, care, dupa 2000, a inregistrat progrese considerabile. Secventierea ADN-ului speciei noastre ( citirea acestuia) , apoi al cimpanzeului, al maimutei bonobo, al gorilei si, mai recent, al urangutanului, a permis compararea acestor specii si stabilirea genealogiei lor. Si totul, multumita catorva litere: A, C, T si G. Aceste patru litere ( initialele moleculelor care constituie "margelele" ADNU-ului) formeaza alfabetul cu care e scris genomul tuturor fiintelor de pe Pamant. Toate au aceeasi masinarie moleculara, aceleasi litere, indiferent ca e vorba de o narcisa, de o alga sau de o pasare. De unde provine aceasta universalitate? Din faptul ca toate formele de viata de pe Pamant sunt urmasele unei molecule aparute cu aproximativ 3.5 miliarde de ani. De la ea am mostenit aceeasi masinarie genetica ce ne permite citirea informatiilor continute de ADN. Codul genetic e universal, insa ordinea in care sunt aranjate literele reprezinta semnatura genomului unei specii. De exemplu, ADNU-ul uman contine 3 miliarde de nucleotide ( numele genetic al moleculelor A, C, T si G). adica echivalentul unui text de 750 000 de pagini sau 750 de volume dintr-o editie Pleiade! De-abia inn 2001 au reusit biologii sa citeasca succesiunea literelor care compun aceasta carte uriasa."