Istoria Civilizatiilor - Nicolae Iorga

Istorie universala, Istorie generala, Weltgeschichte, in sensul „istoriologic” in care ne aflam pentru aceasta scriere, s-a facut mult inainte de a se ivi in mintea cuiva datoria sau numai impulsul de a scrie, nu o cercetare de amanunt asupra unui punct care poate fi interesant numai pentru autor, ci istoria unei cetati, unui imperiu considerat in el insusi, a unui popor.

Oricare cititor, chiar si acela care vrea numai sa stie, va gasi aici si altceva. N-am crezut ca trebuie sa retin popoare si indivizi, asa cum ei au intrat in traditie. Si aici, n-am admis suverani „ambitiosi”, cand nu era conceptul insusi al ambitiei, actiuni de „glorie”, cand ideea gloriei nu rasarise la orizont, stapaniri teritoriale atunci cand teritoriul nu exista sub raportul politic, fapte facand parte dintr-un plan, atunci cand ele sunt evident accidentale, consideratii teoretice la oameni si rase totdeauna straini de lumea de abstractii in care suntem deprinsi noi a trai. M-am oprit asupra oricarui eveniment, oricarei situatii, oricarei psihologii, ca si cum intaia oara ar fi fost vorba de ele. Am cautat a convorbi cu ele si cu ei fara interpret si astfel socot ca nu o data le-am smuls macar o parte dintr-o taina pe care, intreaga, n-o vor destainui nimanui. Chiar daca m-am oprit la parerea obisnuita, ea s-a innoit prin aceea ca am cautat sa aflu ceva nou intr-insa.